Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.2 din 2016  
         
  Articol:   DIE ÖSTERREICHISCHE MÜNZREFORM VON 1857-1858 UND DIE SIEBENBÜRGISCHEN “GELEGENHEITSCHRIFTEN ANLÄSSLICH DER NEUEN WÄHRUNG”. MIT BESONDERER BETRACHTUNG DER GESPRÄCHE DER BAUERN HANS UND GEORG ÜBER DAS NEUE GELD (1858) / REFORMA MONETARĂ AUSTRIACĂ DIN PERIOADA 1857-1858 ŞI „BROŞURILE TRANSILVĂNENE TIPĂRITE CU OCAZIA EMITERII NOII MONEDE”.

Autori:  PHILIPPE HENRI BLASEN. 		 
       
         
  Rezumat:  În articolul de față se descriu etapele reformei monetare din 1857-1858 în Imperiul austriac și se analizează broșurile ardelenești în care a fost explicată reforma pe înțelesul poporului. Reforma monetară a fost una de mare amploare, care a desființat numeroasele valute ce existau în Imperiul austriac, inclusiv în Regatul lombardo-venețian, și a introdus sistemul decimal, florinul de 100 de creițari înlocuindu-l pe cel de 60 de creițari. Noua valută, zisă ”austriacă”, se afla însă într-un raport complicat cu cele vechi, ceea ce crea probleme pentru calculul schimbului. De aceea, s-au publicat în întreg Imperiul broșuri cu scopul de a explica poporului regulile de conversiune. În Ardeal au apărut cel puțin șapte astfel de texte, dintre care cel mai complex este cel al pedagogului prusac Carl Unverricht. Explicațiile sunt redactate sub formă de dialog, după metoda catehetică, sau precum într-o piesă de teatru școlară. Sunt înfățișați doi țărani, unul preluând rolul de învățător, iar celălalt fiind elevul. Textul conține unele detalii despre viața cotidiană a țăranilor, precum și informații despre circulația monedelor și prețurile din epocă. Cărticica a fost tradusă în română, folosindu-se un amestec între româna ardelenească, germanisme grosolane și neologisme proprii elitei intelectuale românești de atunci, ceea ce arată dorința elitei intelectuale de a crea un vocabular românesc de specialitate.

Cuvinte-cheie: Imperiul austriac; Transilvania; numismatica modernă; viața cotidiană; prețuri; istoria limbii 		 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă