| |
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|
| |
Rezumat: Prezentul studiu aduce în atenţie o temă mai puţin cunoscută din istoria interbelică românească, dar care generat nu numai dezbateri intense ci şi tensiuni în rândul societăţii ardelene îndeosebi: problema participării demnitarilor statului şi a oficialilor locali la serviciile religioase prilejuite de sărbătorile naţionale. Textul pune în lumină speranţele mari pe care românii din Transilvania le-au avut în momentul în care au declarat unirea teritoriilor locuite de ei din Ungaria cu România şi contribuţia celor două Biserici româneşti ardelene la oficializarea puterii româneşti în provincie după război. Este accentuat interesul Bisericii greco-catolice pentru obţinerea după 1918 a egalităţii de drepturi cu Biserica ortodoxă şi succesul relativ al acestui deziderat, după care este analizată atitudinea de neglijare a autorităţilor civile şi militare ale statului faţă de Biserica greco-catolică cu ocazia sărbătorilor oficiale şi nu numai. Reacţia ierarhiei greco-catolice a fost una categorică de la început în această privinţă, condamnându-se comportamentul discriminatoriu şi ofensator la care era supusă. Sunt analizate reglementările privitoare la sărbătorile oficiale în perioada interbelică, modul în care acelea au fost aplicate la nivel local, intervenţiile făcute de ierarhia greco-catolică pe lângă factorii politici de decizie, dar şi faptul că la mijlocul deceniului patru al secolului trecut problema nu beneficiase de soluţionare întru totul mulţumitoare pentru Biserica unită. Cuvinte cheie: Biserica greco-catolică, sărbători oficiale, asistenţă religioasă
|
|
