Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.2 din 2012  
         
  Articol:   CUM A AJUNS BAIA MARE SCAUNUL EPISCOPIEI GRECO-CATOLICE DE MARAMUREŞ? / HOW DID BAIA MARE BECOME THE SEE OF THE GREEK-CATHOLIC BISHOPRIC OF MARAMUREŞ?.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:  Cum a ajuns Baia Mare scaunul episcopiei greco-catolice de Maramureş? Ideea înfiinţării unei episcopii în regiunea Maramureşului a fost înrădăcinată adânc în mediile laice şi ecleziastice greco-catolice, dar nu a putut fi transpusă în realitate decât la mijlocul perioadei interbelice. Au existat numeroase cauze care au determinat această întârziere. În secolul al XVIII-lea, când proiectul a fost schiţat, ierarhia ruteană a diecezei de Muncaci (căreia îi erau subordonaţi din punct de vedere canonic credincioşii din Maramureş) s-a opus cu putere acestui plan. Fără mai mult succes, ideea a renăscut la mijlocul secolului al XIX-lea, într-un context în care Biserica Română Unită trecea prin transformări canonice şi instituţionale majore. Din asemenea motive, paşii hotărâtori pentru împlinirea acestei aspiraţii nu au putut fi parcurşi decât după crearea României Mari. După ce Transilvania s-a unit cu Regatul României, ideea creării unei eparhii cu sediul în nordul ţării a revenit cu şi mai mare putere, cerută de imperative ecleziastice şi naţionale. În pofida acestui fapt, reinstaurarea eparhiei de Maramureş trebuia recunoscută de autorităţile româneşti, ca şi de Sfântul Scaun. Acestea s-au produs relativ târziu, odată cu Concordatul semnat în 1927 şi ratificat doi ani mai târziu. Acest studiu prezintă pentru prima oară demersurile întreprinse de clerul şi episcopatul român în vederea desemnării sediului noii eparhii greco-catolice. Sunt analizate avantajele şi dezavantajele fiecărei opţiuni, intervenţiile în favoarea celor două oraşe candidate (Sighet şi Baia Mare), precum şi intruziunile factorilor politici în respectiva chestiune. În sfârşit, este abordată atitudinea oficialităţilor Bisericii Catolice în această problemă.

Cuvinte-cheie: Sfântul Scaun, Concordat, reorganizare, Baia Mare, Sighet, episcopie, rapoarte 

 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă