AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.2 din 2005 | |||||||
Articol: |
RECENZIE - ISTORIA TRANSILVANIEI, VOL. II (DE LA 1541 LA 1711), COORDONATORI IOAN-AUREL POP, THOMAS NÄGLER SI MAGYARI ANDRÁS, CLUJ-NAPOCA: EDITURA INSTITUTULUI CULTURAL ROMÂN, 2005, 448 P. Autori: OVIDIU PECICAN. |
||||||
Rezumat: Într-adevăr, intervalul dintre 1541 si 1711 ocupă în trecutul ardelenesc un loc privilegiat de istorici, mai cu seamă de către cei maghiari. Tocmai acest segment de timp face si obiectul volumului al II-lea din Istoria Transilvaniei, ale cărui capitole le completează unsprezece istorici (Susana Andea, Ionuţ Costea, Anton Dörner, Călin Felezeu, Ovidiu Ghitta, Kovács András, Magyari András, Ioan-Aurel Pop, Doru Radosav, Rüsz Fogarasi Enik si Szegedi Edit). Faţă de volumul dinainte, care acoperea întreg intervalul dinspre începuturile omului si până la căderea Regatului Maghiar, terenul explorat se reduce acum drastic, sub raport cronologic, interesul investigaţiei îndreptându-se, cum se poate constata către epoca principatului autonom aflat sub dominaţia politică a Imperiului Otoman. Se poate recunoaste aici un accent suplimentar pe începuturile modernităţii înţelese ca inventare a unui tipar politic propriu, un omagiu adus operei politice a calvinismului maghiar si poate chiar o receptivitate faţă de soluţia transilvanistă de largă autonomie internă. | |||||||