Rezumat: Continuitate şi discontinuitate in elita scaunelor secuieşti între 1840-1876. Studiul analizează în ce măsură au influenţat schimbările dese de regim de la mijlocul secolului al XIX-lea continuitatea, respectiv discontinuitatea corpului funcţionarilor scaunelor secuieşti. Analiza începe în perioada de dinaintea Revoluţiei de la 1848 şi merge până la reforma administrativ-teritorială din anul 1876. Dacă înainte de 1848 avem un grad considerabil de continuitate, cele două decenii de după Revoluţie se caracterizează prin discontinuitate pronunţată. Ruptura cea mai radicală s-a produs în timpul neoabsolutismului, când o mulţime de oameni noi şi străini de regiune au pătruns în administraţie. Următoarea schimbare a elitei administrative s-a produs în urma Compromisului austro-ungar. În perioada următoare situaţia s-a stabilizat din nou; şi în administraţie găsim în mare parte reprezentanţii aceloraşi familii care au deţinut funcţiile cele mai importante şi înainte de 1848, ceea ce denotă un grad înalt al stabilităţii elitei locale.

Cuvinte cheie: elită administrative, schimbarea elitelor, scaunele secuieşti, Transilvania, secolul al XIX-lea, continuitate, discontinuitate.