Un sigiliu necunoscut al conventului de la Cluj-Mănăștur. Lucrarea de faţă îşi propune să examineze posibilitatea existenței unui sigiliu rămas până în prezent necunoscut al conventului benedictin de la Cluj-Mănăştur, unul dintre cele două locuri de adeverire majore ale Transilvaniei Evului Mediu Târziu. Pornind de la documente originale datând din primele decenii ale secolului al XIV-lea, păstrate în sistemele arhivelor naționale din Ungaria și România, în urma unor analize detaliate, s-au putut observa conservarea unor fragmente sigilare de formă ogivală, spre deosebire de cele două sigilii rotunde cunoscute istoriografiei subiectului ca fiind utilizate succesiv până la mijlocul secolului al XVI-lea. Prin urmare, scopul prezentului demers este de a aduce o serie de lămuriri cu referire la aceste resturi sigilare, care se dezvăluie drept una dintre caracteristicile fundamentale ale începuturilor acestui loc de adeverire.

Cuvinte-cheie: practică sigilară, sigiliu ogival, loca credibilia, diplomatică, abate,