Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.1 din 2014  
         
  Articol:   “BANCHETUL SOFIŞTILOR”: REPREZENTARE FUNERARĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ PE STELELE DIN BYZANTION ÎN EPOCILE ELENISTICĂ ŞI IMPERIALĂ / « LE BANQUET DES SOPHISTES » : REPRÉSENTATION FUNÉRAIRE, REPRÉSENTATION SOCIALE SUR LES STÈLES DE BYZANCE AUX ÉPOQUES HELLÉNISTIQUE ET IMPÉRIALE.

Autori:  .
 
       
         
  Rezumat:  “Banchetul sofiştilor”: reprezentare funerară, reprezentare socială pe stelele din Byzantion în epocile elenistică şi imperială. Studiul banchetului funerar, un motiv iconografic împrumutat din Orient, a fost facilitat la Byzantion de descoperirile făcute în necropola oraşului, care datează în majoritate din epoca elenistică târzie şi din cea romană imperială. Pentru aceasta din urmă, este chiar posibil să urmărim difuzarea modelului bizantin pe litoralul de vest al Mării Negre, date fiind stelele care prezintă un număr de obiecte semnificative, unele dintre ele legate de sfera intelectuală: rulouri de papirus, călimări, styli, serviete sau saci cu cărţi. Se ridică întrebarea în ce măsură aceste obiecte reprezintă o indicaţie de meserie sau mai degrabă a unei îndeletniciri de răgaz, apreciată social, care ar face astfel ecou circulaţiei unor modele regionale sau microasiatice; în cele din urmă, doar asocierea lor cu obiecte mai semnificative le poate transforma în însemne de meserie (symbola tès technès) sau în unele care demonstrează un veritabil interes pentru viaţa intelectuală. În sfîrşit, se pune problema statutului femeilor, care, la Byzantion şi în regiunile în care se răspîndeşte motivul, par, în punerea în scenă a cuplului, să împărtăşească gusturile soţilor lor; se pune de asemenea problema statutului cărturarului, “prieten al Muzelor” sau profesionist al inteligenţei. Ruloul de papyrus era reprezentat ca simbol al unei vieţi onorabile, mai mult decît doar simbol al educaţiei. El reprezintă o afirmare a unui statut social care trece, începînd cu epoca elenistică tîrzie, prim imaginea cărturarului.

Cuvinte cheie: iconografie, rulouri, reprezentare, difuzare, cărturar.

 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă