AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
|
|||||||
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului. |
|||||||
STUDIA HISTORIA - Ediţia nr.1 din 2013 | |||||||
Articol: |
TRASÂND CENTRE ŞI PERIFERII ÎN PERIOADA MODERNĂ TIMPURIE: “MARGINALITATE” ÎN CONTEXTUL EUROPEI CENTRAL-RĂSĂRITENE / MAPPING EARLY MODERN CENTRES AND PERIPHERIES: “MARGINALITY” IN AN EAST-CENTRAL EUROPEAN CONTEXT. Autori: . |
||||||
Rezumat: Prin acest studiu de caz, din Monarhia Habsburgică în perioada modernă timpurie, articolul îşi propune să investigheze scopul şi validitatea modelului centru-periferie în cercetarea istorică. In mod particular, analiza de faţă investighează modul în care "marginalitatea" este creată şi reflectată la nivelul surselor primare. Seria campaniilor succesive de creare a unei provincii independente ungare a Ordinului Iezuit, deşi lipsită de succes, este extrem de relevantă din perspectiva scopului acestui studiu, deoarece înţelegerea eşecului permite detectarea creşterii sentimentului naţional şi a patriotismului maghiar în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea. Mişcarea şi evidenta sa agendă naţională au creat îngrijorare atât în ambianţa Curţii de la Viena, cât şi la Roma, printre Generalii Ordinului, îngrijorare tradusă într-o opoziţie comună a celor două centre. Patriotismul maghiar este considerat a fi expresia ideologică a unui sentiment crescând de neîncredere şi tensiune între iezuiţii maghiari şi croaţi, pe de o parte, şi cei germani şi "vorbitori de slavă", după cum îi numesc sursele, pe de altă parte. Divergenţele apărute erau, în parte, de natură politică, fiind generate de politica autoritară a lui Leopold I faţă de Ungaria, care a creat nelinişte în rândul iezuiţilor maghiari după anul 1670. Pe lângă contextul politic imediat, tensiunile dezvăluie existenţa unor vicii structurale în funcţionarea Ordinului, atât la nivel provincial, cât şi la nivelul diferitelor eşaloane ierarhice. Ceea ce a rezultat a fost o discriminare sistematică a iezuiţilor maghiari şi croaţi, atitudine care a condus la apariţia a numeroase fisuri între diferitele grupuri etnice şi naţionale ale Ordinului din Austria şi Ungaria, subminând în cele din urmă controlul funcţionării Ordinului, exercitat de la centru, din Roma. Astfel, exemplul Ungariei în perioada modernă timpurie este unul ilustrativ pentru moştenirea generatoare de tensiuni a Contrareformei şi pentru contribuţia acesteia la procesele de polarizare şi dezintegrare care vor conduce în cele din urmă la destrămarea Monarhiei Habsburgice Cuvinte cheie: marginalitate, centre, periferii, proto-naţionalism, etnie, Ungaria, Croaţia, Slovenia, Ordinul Iezuit, misiune, Contrareformă |
|||||||