AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: .
Efectele kinetoterapiei în recuperarea medicală a genunchiului. Introducere. Studiul a fost efectuat pe un lot de 30 de pacienţi cu vârsta peste 40 ani, diagnosticaţi cu gonartroza primară sau secundară. Material şi metodă. Pacienţii au fost împărţiţi în două loturi: un lot de control (n=14) care a beneficiat de electroterapie, masaj şi medicaţie simptomatica antialgică şi lotul activ (n=16), al cărui program terapeutic a cuprins electroterapie, masaj şi kinetoterapie. De asemenea, pacienţii au fost evaluaţi în trei faze: F1- iniţial, F2- la sfârşitul perioadei de spitalizare (după 14 zile), după derularea asistenţei medicale de recuperare şi F3 – la o lună, respectiv la sfârşitul programului kinetic, după încă 14 zile de recuperare). Evaluarea pacienţilor s-a facut în ziua 1 şi după 4 săptămâni, cu ajutorul scalei analog vizuale pentru evaluarea durerii la mişcarea pasivă şi activă (VAS). De asemenea au fost evaluaţi şi alţi parametri, precum mobilitatea în articulaţia genunchiului (în grade) pe mişcarea de flexie. Rezultate şi discuţii. Realizând evaluarea pacienţilor din cele două grupuri, după parametrii prestabiliţi (scala VAS, grade de mobilitate şi timp de parcurgere a distanţei de 20 metri), în prima şi ultima zi a terapiei de recuperare, s-au obţinut date a căror interpretare duce la următoarele: evaluarea amplitudinii de mişcare prin goniometrie la nivelul mişcării de flexie a genunchiului a demonstrat o creştere importantă a valorii acesteia, o creştere semnificativă producându-se la fiecare reevaluare; la fel şi pentru mobilitatea genunchiului la mişcarea de flexie. Scala VAS a durerii, după aplicarea tratamentului s-a îmbunătaţit semnificativ la ambele grupuri. În privinţa evaluării timpului de parcurgere a distanţei de 20 de metri, pe teren plat, ambele grupuri realizează creşterea vitezei de deplasare, fără durere sau disconfort, în urmă tratamentului efectuat. Concluzii. Din rezultatele obţinute de-a lungul desfăşurării experimentului rezultă următoarele concluzii: o Genunchiul asigură concomitent stabilitatea şi mobilitatea, echilibrul şi oscilaţia, acceleraţia şi deceleraţia. o Terapia constituită s-a recomandat de către echipa secţiei: medic recu¬perare, kinetoterapeut, asistent fizioterapeut, maseur. o Prin individualizarea strictă a programului de kinetoterapie în concordanţă cu starea biologică şi psihică a pacientului o S-a preferat terapia fizicală şi kinetică celei exclusiv medicamentoase în cazul pacienţilor cu afecţiuni reumatismale cronice degenerative
Cuvinte cheie:
kinetoterapie, gonartroză primară sau secundară, recuperare medicală.
