AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: .
Istoricul înregistrării frecvenței cardiace și a pulsului periferic (o abordare diacronică de la primele însemnări până la tehnologia anului 2013). De mii de ani oamenii sunt preocupaţi să înţeleagă funcţionarea celei mai complexe „maşini” care există pe pământ. De sute de ani fiziologicii monitorizează sunetele inimii şi le interpretează pentru a înţelege şi a anticipa cât mai bine influenţele pe care le are „motoraşul” corpului uman atât asupra fiecărui organ în parte, cât şi asupra întregului. O anticipare cât mai bună a funcţiilor inimii este de real folos pentru viaţa de zi cu zi, dar mai ales pentru aplicaţiile atât de necesare în domeniul activităţilor fizice. Frecvenţa cardiacă este parametrul care ne interesează, în primul rând, în cadrul activităţilor fizice deoarece ea se modifică direct proporţional cu mărimea efortului (Derevenco, 1998), fiind cel mai rapid mecanism de adaptare la efort (Pufulete, 2002, p. 105). Prima referinţă care apare în istorie cu privire la frecvenţa cu care inima funcţionează este legată de numele unui medic care a trăit în epoca piramidelor, Imhotep (aproximativ în jurul anului 2600 î.e.n.) (Zăgrean, 1993). După o incursiune prin istoricul înregistrării frecvenţei cardiace ajungem în 2013. În această perioadă înregistrarea frecvenţei cardiace se realizează cu o gamă foarte variată de aparate care au o precizie mare privind fidelitatea datelor înregistrate. Eu folosesc un sistem format dintr-un monitor de frecvenţă cardiacă sincronizat cu un program instalat pe telefon. După ce se încheie antrenamentul, fişierul care conţine datele prelevate în timpul sesiunii de lucru va fi sincronizat cu contul personal de pe site-ul sports-tracker. Din acest cont datele vor fi exportate într-un fişier cu terminaţia `.gpx` care conţine şi profilul frecvenţei cardiace din timpul antrenamentului. Fişierul `.gpx` va fi importat în programul SportTracks şi va fi prelucrat cu instrumentele oferite de acesta.
Cuvinte cheie: frecvenţă cardiacă, puls, istoric, înregistrare, tehnologie
