AMBIENTUM BIOETHICA BIOLOGIA CHEMIA DIGITALIA DRAMATICA EDUCATIO ARTIS GYMNAST. ENGINEERING EPHEMERIDES EUROPAEA GEOGRAPHIA GEOLOGIA HISTORIA HISTORIA ARTIUM INFORMATICA IURISPRUDENTIA MATHEMATICA MUSICA NEGOTIA OECONOMICA PHILOLOGIA PHILOSOPHIA PHYSICA POLITICA PSYCHOLOGIA-PAEDAGOGIA SOCIOLOGIA THEOLOGIA CATHOLICA THEOLOGIA CATHOLICA LATIN THEOLOGIA GR.-CATH. VARAD THEOLOGIA ORTHODOXA THEOLOGIA REF. TRANSYLVAN
Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI
În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.
Autori: KALMAN KLÁRA, HANŢIU IACOB.
DOI: 10.24193/subbeag.65(1).07
Published Online: 2020-06-30
Published Print: 2020-06-30
pp. 65-78
VIEW PDF
FULL PDF
Relevanța indicatorilor antropometrici în evaluarea adipozității la femei adulte. Introducere: Cu toate că indicele de masă corporală (IMC) a fost utilizat pe scară largă ca o măsură a adipozității, de fapt, este mai degrabă o măsură a excesului de greutate în raport cu înălțimea, decât a excesului de grăsime corporală. Alte măsurători de adipozitate, cum ar fi circumferința taliei, raportul talie-șold sau plicile subcutanate suplimentează informațiile privind grăsimea corpului. Pentru a contracara unele limite ale IMC-lui s-a sugerat introducerea unui nou mod de calculare a procentului de adipozitate, și anume indicele de adipozitate corporală (IAC). Scopul: Acest studiu a fost făcut cu scopul analizei relevanței și relațiilor dintre IMC, IAC, circumferinței taliei, raportul talie-șold și procentul de adipozitate la femei adulte. Subiecți și metode: La acest studiu au participat 95 de femei adulte, care au practicat activități fizice în două săli de fitness din Oradea, timp de 12 luni, în perioada februarie 2015 – iunie 2016. Au fost efectuate măsurători antropometrice: înălțimea, greutatea, circumferințele, plicile subcutanate. A fost calculat IMC-ul, IAC-ul, raportul talie-șold (RTŞ), compoziția corporală, țesutul adipos procentual (ŢA%) pe baza a cinci plici cutanate. Datele obținute au fost analizate statistic cu programul SPSS 20 (analiza descriptivă, compararea mediilor, corelații). Rezultate: Efectul antrenamentelor din sălile de fitness a fost reducerea semnificativă a valorilor parametrilor adipozității subiecților analizați, cu excepția raportului talie/șold. Legătura dintre IMC, IAC, circumferința taliei și raportul talie-șold cu ŢA% au fost semnificativă statistic, atât la evaluare inițială, cât și la evaluare finală, însă corelațiile ŢA% cu IMC (inițial r = 0,824, final r = 0,750) și circumferința taliei (inițial r = 0,812, final r = 0,737) au fost mai puternice decât cele cu IAC (inițial r = 0,739, final r = 0,678) și raportul talie-șold (inițial r = 0,445, final r = 0,484). Concluzii: Activitățile fizice desfășurate de femei adulte în săli de fitness au avut ca efect reducerea adipozității corporale. Studiul de față arată relevanța parametrilor antropometrici: clasificările actuale bazate pe IMC pentru supraponderalitate și obezitate sunt superioare măsurătorilor bazate pe IAC pentru determinarea supraponderalității și obezității; IAC supraestimează grăsimea corporală la indivizii cu un ŢA% scăzut; raportul talie-șold nu reflectă gradul de supraponderalitate.
Cuvinte-cheie: indicele de adipozitate corporală, indicele de masă corporală, circumferința taliei, raportul talie-șold, țesut adipos procentual, femei adulte.
