Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Genul de piese scrise de Jon Fosse pare a fi în acelaşi val post-dramatic care tranzitează Europa culturală contemporană: persistenţă, lentoare, discurs fragmentat, minimalism lingvistic, toate în proporţii specifice şi cu apariţii diferite, participând împreună la facerea unui univers dramatic unic. Evident, receptarea sa depinde, în diferite ţări, de ceea ce am putea numi o identitate naţională, alături de stereotipurile sale. Dată fiind condiţia noastră de public consumator de teatru, suntem deseori influenţaţi de o credinţă iraţională în ceea ce e tipic pentru caracterul naţional, chiar dacă suntem conştienţi de simplificarea lor şi de natura lor provocatoare. Stereotipurile naţionale pot să formeze, mai mult sau mai puţin, elemente constante ale moştenirii culturale prezente în sistemul de referinţă a comunicării de zi cu zi. Astfel de stereotipuri şi locuri comune au fost subiectul a nenumărate cercetări despre „personajele naţionale”, concluzia fiind că imaginile au un impact evident asupra relaţiilor culturale şi a literaturii străine. Astfel, pentru o imagine întreagă a receptării operei dramatice a lui Jon Fosse, credem că un studiu comparativ despre reacţiile primite în ţări diferite este foarte importantă, concentrându-se pe diferite stadii de dezvoltare socio-economică şi culturală, sau pur şi simplu dierită cultural. Fără îndoială, o să ne înfruntăm cu problema creşterii circulaţiei de bunuri culturale, generând niveluri de percepţie şi, de ce nu, globalizare a mecanismelor catharsisului în sfera teatrală din Europa de vest.

Cuvinte cheie: Jon Fosse, public, traducere, reacţii critice