Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

Luând ca un punct de plecare două reprezentaţii faimoase ale Fedrei lui Racine, una la Comédie Française în Paris (1996), cealaltă la Albery Theatre în Londra (1998), prezentul articol explorează „criza reprezentaţiei” personajului Fedra la nivelul performativ şi sugerează un model pentru o posibilă transcendere a acestei „crize”. Îmi bazez analiza comparativă a celor două reprezentaţii şi elaborarea unui nou model performativ pe noţiunea că în timp ce analizarea reprezentaţiilor adânceşte întelegerea noastră a textului, în acelaşi fel, o profundă înţelegere a mecanismelor interioare ale unui text sunt vitale pentru calitatea reprezentaţiei şi pe faptul că o investigare profundă a originilor mitice ale personajului au potenţialul de a îmbogăţi opţiunile performative ale actriţei ce joacă acest rol. Dezvolt argumentul meu prin deconstrucţia însăşi a noţiunii de „criza a reprezentaţiei” şi prin relevarea straturilor de mit şi intertextualitate care au condus la crearea Fedrei lui Racine. Deschid o analiză comparativă a morţii Fedrei, de-a lungul istoriei teatrului, de la Euripide la Seneca şi la Racine şi dezvolt teza conform căreia suicidul personajului, în piesa lui Racine, conţine şi în acelaşi timp le transcende pe celelalte două, conducând astfel la o reprezentare modernă, în care Fedra preia controlul asupra propriei morţi şi astfel, într-o oarecare măsură, asupra propriului destin tragic, în acest fel de asemenea depăşindu-l.

Cuvinte cheie: teatru, Fedra, reprezentaţie, criză, mit, intertextualitate