Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA BIOETHICA - Ediţia nr.2 din 2015  
         
  Articol:   PROTECȚIA ANIMALELOR ȘI STAREA DE BINE.

Autori:  ŽELJKO KALUĐEROVIĆ.
 
       
         
  Rezumat:  Protecția animalelor și starea de bine. Cei care își pun întrebări referitoare la percepția antropocentrică dominantă a cosmosului devin din ce în ce mai vocali în creșterea cerințelor (bio)etice pentru o nouă rezoluție a relației dintre ființele umane și alte viețuitoare, susținând că tradiția filosofică și teologică occidentală a cauzat prezenta criză ecologică, și nu pe cea doar ecologică. S-au făcut tentative pentru a stabili o nouă legătură prin relativizarea, de multe ori, a diferențelor dintre om și ființele non-umane, atribuindu-le acestora proprietăți și categorii specific umane, precum demnitatea, statutul moral și drepturile. În acest studiu, autorul investighează opiniile care deviază de la filosofia occidentală dominantă, în sensul expansiunii non-antropocentrice al eticii și le găsește fundamente în scrieri ale primilor filosofi ai naturii, unde se găsește un tip de mixtură de elemente corporale, i.e. rudenia tuturor formelor de viață. Pitagora, Empedocle, Anaxagora, și Democrit, în acest context, considerau anumite animale ca fiind sacre i.e. Ei credeau că animalele sunt responsabile pentru ceea ce fac și că au suflet, inteligență, conștiință, abilitatea de a gândi, minte și rațiune. Autorul, în final, crede că soluția pentru criza menționată nu rezidă doar dintr-o simplă reconsiderare a animalelor, i.e. prin atribuirea de caracteristici emoționale și intelectuale similare sau identice tuturor ființelor vii, ci din abordarea paideutică adecvată care ar trebui să dezvolte în oameni un model bioetic inerent al acceptării animalelor ca niște ființe ce merită un tratament moral, respect și comportamente adecvate.

Cuvinte-cheie: antropocentrism, non-antropocentrism, anticipare, presocratici, om, animale, înrudire, responsabilitate, protecție, stare de bine
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă