Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA BIOETHICA - Ediţia nr.2 din 2007  
         
  Articol:   SFÂNTUL AUGUSTIN ŞI ŞTIINŢA TIMPULUI SĂU.

Autori:  ADRIAN-AUREL PODARU.
 
       
         
  Rezumat:  Citind rândurile consacrate de Arthur Koestler Sfântului Augustin şi atitudinii acestuia faţă de moştenirea culturală antică greco-romană, un cititor neavizat ar putea să-şi formeze o imagine deformată despre unul dintre reprezentanţii de geniu ai Bisericii creştine primare. Cu excepţia lui Platon şi a neoplatonicienilor (Plotin, în special) care, mutatis mutandis, „convin” doctrinei Bisericii, celelalte „vehicule încărcate de comorile vechilor învăţături” nu sunt lăsate să pătrundă în Cetatea lui Dumnezeu, căci sunt nocive, ceea ce, din punctul de vedere al autorului, constituie o tragedie. Această atitudine din partea lui Augustin, care pare arbitrar părtinitoare, se răsfrânge şi asupra ştiinţelor naturii; naturales quaestiones, cum erau denumite în epocă, nu ar putea aduce nici un avantaj căutării lui Dumnezeu şi mântuirii sufletului. Impresia generală, parcurgând aceste rânduri, nu este departe de eticheta atribuită atât de des Bisericii, rezumată în dictonul, devenit respingător prin repetare, „crede şi nu cerceta”. Încă de la această captatio benevolentiae ni se va putea reproşa, cu ironie, faptul că ne înscriem cu succes în curentul istoriografic triumfalist al Bisericii creştine, care idealizează şi laudă aspectele pozitive ale vieţii şi activităţii acesteia, minimalizând, ascunzând sau scuzând ororile pe care Biserica le-a comis nu o dată şi nu ad maiorem gloriam Dei, ci mânată de patimi omeneşti. Pentru a contra un astfel de reproş, menţionăm de la început că întreg studiul de faţă are ca şi coordonată esenţială proverbul clasic: „Amicus Plato, sed magis amica veritas”. Vom încerca, aşadar, să-l înţelegem pe Sfântul Augustin în contextul epocii sale şi raportându-ne la cât mai multe dintre operele sale care tratează această problematică, precum şi la viaţa lui (lucru deloc nesemnificativ), căutând să obţinem o imagine cât mai onestă despre rolul pe care acesta l-a atribuit ştiinţei timpului său.  
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă